Programa școlară
O altă discrepanță remarcabilă este de natură structurală, maleabilitatea programei școlare finlandeze contrastând rigoarea și rigiditatea curiculumului românesc. Orele stufoase și ritmul foarte alert de predare a materiei în cadrul școlilor românești sunt adesea puse pe seama problemelor intrinseci programei. Finlandezii în schimb mizează pe excelența dascălilor, luând decizia ca programa să aibă doar rol orientativ - prezintă conținutul de bază al materiilor și principii generale de evaluare a elevilor. În același timp, profesorii au libertatea de a stabili felul în care vor organiza orele, metoda de predare și ce manuale vor folosi. Chiar și calendarul vacanțelor poate să fie diferit de la o școală la alta.
Sistemul finlandez încearcă să îmbine materiile teoretice cu deprinderile practice și aptitudinile artistice și, judecând după performanțele sale, face asta cu succes. În prima parte a ciclului primar, elevii studiază câteva materii de bază – matematica, limba maternă, biologie și geografie, studii despre mediu și natură, studii despre etică și religie, artă, sport și activități practice. Până în ultimii ani, în programul săptămânal apar câteva materii noi – 2 limbi străine, chimie, fizică, educație despre sănătate, istorie și studii sociale, economie și subiecte opționale.
În acest timp, cuvintele-cheie sunt egalitate, învățare în grup adaptată la profilul individual, echilibru între teorie și practică sau pregătire completă și interdisciplinară, punându-se mare accent pe învățare prin joc și experimente, colaborare, creativitate și înțelegerea fenomenelor în situații reale de viață. Ca dovadă, numărul de lecții săptămânale de arte vizuale, muzică, tâmplărie, prelucrarea metalelor, gătit și croitorie crește de la 4 în clasa 1 la 11 în ultimul an.
Pregătirea practică din timpul gimnaziului se reflectă și în alegerea următoarei forme de învățământ – numărul de elevi care preferă o școală cu profil vocațional este aproape la fel de mare ca numărul celor care se înscriu la o formă de învățământ secundar cu profil general (OECD 2015).