Motivație

​

 

   Sistemul de învățământ românesc este adesea criticat, ceea ce este de înțeles considerând faptul că nu a avut o perioadă de dezvoltare la fel de generoasă precum, spre exemplu, cel englez, unde prima universitate (Cambridge University) a fost înființată în 1284, cu aproape 6 secole înaintea primei universități românești, (Universitatea din Iaşi) inaugurată la 26 octombrie 1860.

       Însă eu am tratat în mod instinctiv atât criticile cât și laudele aduse învățământului cu o doză de scepticism, raționalizând că ar trebui să mă documentez înainte de a-mi asuma vreo opinie pe baza unei surse potențial subiective. Dar am amânat studiul în aceste sfere, până ce interesul meu s-a manifestat din nou odată ce am fost expus la modul în care este abordată educația în străinătate.

      Întreaga mea educație de până acum fiind realizată în cadrul sistemului românesc, mi-a fost stârnită curiozitatea când am auzit despre alte sisteme de învățământ și presupusa lor superioritate. Prin posibilitatea de a-mi lărgi orizonturile înțelegerii cu privire la învățământ, m-am interesat de acest subiect, ce a trezit o dorință latentă în mine de a cunoaște mai bine contextul în care s-a format sistemul responsabil pentru educația mea, odată cu virtuțile și carențele sale, pe care le-am determinat luând ca etalon sisteme de învățământ străine.

    Această dorință de a-mi satisface curiozitatea și de a aborda acest subiect în mod imparțial a constituit motivul de bază pentru care am ales să elaborez un proiect de atestat ce tratează particularitățile sistemului de învățământ românesc.